SOÁȚĂ, soațe, s. f. 1. (Astăzi rar) Soție, nevastă. 2. (Înv.) Tovarășă; colaboratoare; prietenă. 3. (Înv.) Persoană, obiect, faptă asemănătoare alteia; pereche. – Lat. socia. Vezi definitia »

PLÓMBĂ, plombe, s. f. 1. Lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porțelan etc., folosit pentru această lucrare. 2. Imobil construit în golul dintre alte două clădiri. – Din germ. Plombe. Vezi definitia »

MĂDUVIOÁRĂ, măduvioare, s. f. Diminutiv la lui măduvă. – Măduvă + suf. -ioară. Vezi definitia »

GLOSEMÁTICĂ s. f. ramură a lingvisticii structuraliste care aplică în domeniul semanticii teoria pozitivismului logic, considerând limba ca un sistem de relații interne, ca obiect în sine. (< fr. glossématique, engl. glossematics) Vezi definitia »

SUBVEDÉTĂ s.f. Subdiviziune a vedetei (II) [în DN]. [< sub- + vedetă]. Vezi definitia »