flíntă (flínte), s. f. – Pușcă, sîneață. Germ. Flinte (Cihac, II, 110; Gáldi, Dict., 176), prin intermediul mag., pol., cr. flinta. Vezi definitia »

DIACHÉNĂ s.f. Fruct constituit din două achene lipite între ele. [< fr. diakène]. Vezi definitia »

FONOTÉCĂ s.f. 1. Colecție de înregistrări sonore (efectuate pe disc, pe bandă de magnetofon etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care se păstrează o astfel de colecție. [< fr. phonothèque, cf. gr. phone – sunet, theke – dulap]. Vezi definitia »

țoașcă, țoaște s. f. 1. tetină. 2. suzetă. Vezi definitia »

BĂRBIȘOÁRĂ, bărbișoare, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Barbă + suf. -ișoară. Vezi definitia »