MAGMATÍSM s.n. Totalitatea proceselor în legătură cu deplasarea magmei în scoarța terestră. [Cf. fr. magmatisme]. Vezi definitia »

MITOLOGÍSM s. n. (Rar) Explicare (sistematică) a miturilor. ♦ Pasiune pentru mitologie, cultul mitologiei. – Din fr. mythologisme. Vezi definitia »

PANTEÍSM s. n. concepție filozofică monistă potrivit căreia divinitatea se identifică cu întreaga natură. (< fr. panthéisme) Vezi definitia »

NORMATIVÍSM s.n. Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. [< fr. normativisme]. Vezi definitia »

POZITIVÍSM s. n. 1. Curent filozofic din sec. XIX-XX care respinge filozofia ca reprezentare teoretică generalizată a lumii, susținând că se bazează numai pe faptele verificabile experimental. ◊ Pozitivism logic = neopozitivism. ♦ Curent în științele juridice care admite numai existența dreptului pozitiv, practic. 2. Interes exagerat pentru problemele practice. – Din fr. positivisme. Vezi definitia »