HERMAFRODITÍSM s.n. Reunire a organelor sexuale de ambele sexe sau a anumitor caractere ale celor două sexe la același individ; bisexualitate; intersexualitate. [Cf. fr. hermaphroditisme]. Vezi definitia »

POLISEMANTÍSM s. n. polisemie. (< fr. polysémantisme) Vezi definitia »

EUHEMERÍSM s. n. Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III î.Hr.), potrivit căreia zeii nu sunt decât oameni de seamă divinizați. [Pr.: e-u-. – Var.: evhemerísm s. n.] – Din fr. évhémérisme. Vezi definitia »

AUTÍSM s.n. (Med.) Stare patologică caracterizată prin ruperea contactului cu realitatea exterioară și prin trăirea excesivă a unei vieți interioare, unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei. [< fr. autisme]. Vezi definitia »

ATONALÍSM s.n. Curent sau procedeu care recomandă atonalitatea în compozițiile muzicale. V. dodecafonism. [< fr. atonalisme]. Vezi definitia »