INCRIMINATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care incriminează; acuzator. [Cf. fr. incriminatoire]. Vezi definitia »

INTERCEPTÓR s.n. Avion de vânătoare foarte rapid, conceput special pentru misiuni de intercepție. [< fr. intercepteur]. Vezi definitia »

VEZICATÓR, -OÁRE, vezicatori, -oare, adj. Vezicant. – Din fr. vésicatoire. Vezi definitia »

scăpătór, scăpătoáre, adj., s.m. și f. 1. (adj., s.m. și f.; înv.) care scapă, (se) salvează (dintr-o situație neplăcută); care eliberează, dezrobește. 2. (s.f. art., reg.) loc unde se refugiază copiii, ca să nu fie prinși, la jocul „de-a prinselea”. Vezi definitia »

SONÓR, -Ă adj. 1. Care produce sunete. ♦ Care are un sunet frumos, plăcut; răsunător, plin, puternic. 2. Care propagă, care amplifică sunetele. 3. (Despre consoane) Care se produce prin vibrarea coardelor vocale. 4. (Despre filme) Însoțit de vorbire și de muzică. [Cf. fr. sonore, lat. sonorus]. Vezi definitia »