simból (simboluri), s. n. – Semn. – Var. înv. simvol. Mr. simvulie. Fr. symbole, var. din gr. σύμβολον (sec. XVIII, Gáldi 252). Der. (din fr.) simbolic, adj.; simbolist, s. m.; simbolism, s. n.; simboliza, vb. – Cf. sîmbure. Vezi definitia »

PENTANÓL, pentanoli, s. m. (Chim.) Alcool amilic. – Din fr. pentanol. Vezi definitia »

KOHÓL s.n. Sulfură de antimoniu, folosită de orientali pentru a sublinia strălucirea ochilor și a feri de oftalmii. [< fr. kohol, cf. ar. kohl]. Vezi definitia »

TIMÓL, (2) timoluri, s. n. 1. Compus organic din clasa fenolilor, care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. – Din fr. thymol. Vezi definitia »

IUDEOSPANIÓL, -Ă, iudeospánioli, -e, adj. și s. f. 1. Adj. Care aparține de sau care se referă la comunitățile sefarde și la limba pe care o vorbesc. 2. S. f. Limbă vorbită de sefarzii din Asia Mică, Balcani și nordul Africii, care păstrează multe trăsături ale limbii spaniole de dinaintea sec. al XVI-lea. (cf. sp. judeo(-)español) [DRAE] Vezi definitia »