INTEGRÁ, integrez, vb. I 1. Tranz. și refl. A (se) include, a (se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într-un tot. 2. Tranz. (Mat.) A calcula dintr-o funcție dată altă funcție a cărei derivată este funcția dată. ♦ A calcula soluția unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. – Din fr. intégrer, lat. integrare. Vezi definitia »

PRELUCRÁ vb. I. tr. 1. A transforma, a trece de la o stare brută la una finită (un material, o piesă etc.). 2. A reface o lucrare, o operă etc. 3. A lămuri; a expune, a explica (o idee, o carte etc.). 4. A căuta să convingi pe cineva să facă ceva sau să-l determini să înțeleagă un lucru. [< pre- + lucra]. Vezi definitia »

CADRÁ vb. intr. a se potrivi, a corespunde cu ceva. (< fr. cadrer) Vezi definitia »

vira, virez v. i. a pleca, a dispărea. Vezi definitia »

împîndurá (-r, át), vb. – A împrăștia, a răspîndi a întinde. – Var. impîndăra, împăndra. Origine incertă. După Laurian, din lat. *impendulo, de la impendĕre „a folosi”. Pentru Tiktin (și Scriban), în legătură cu răspîndi, dar der. este neclară. DAR crede că este vorba de o var. de la împăna, pe baza unui lat. *„impinnulāre”, ca disimulare nn › nd; și Densusianu, GS, V, 173, propune un lat. *impandulāre, de la pandĕre „a extinde”. Nici una din aceste explicații nu pare convingătoare. Cuvîntul este rar, în Munt. Vezi definitia »