AZOTEMÍE s. f. prezența în sânge a produșilor azotați degradați. (< fr. azotémie) Vezi definitia »

GASTROSCOPÍE s. f. examinare optică a interiorului stomacului cu ajutorul gastroscopului. (< fr. gastroscopie) Vezi definitia »

EPIMERÍE s.f. (Chim.) Transpoziție intramoleculară a atomilor de carbon din molecula monozaharidelor, care se produce în anumite condiții experimentale. [Gen. -iei. / < fr. épimérie]. Vezi definitia »

HIPOREXÍE s.f. (Med.) Scădere a poftei de mâncare. [Gen. -iei. / cf. gr. hypo – sub, orexis – apetit]. Vezi definitia »

DIZGRÁȚIE s. f. pierdere a favorii, a bunăvoinței unei persoane influente, a unui superior. (< it. disgrazia, după fr. disgrâce) Vezi definitia »