CLÁUZĂ s. f. dispoziție specială sau accesorie inserată într-o convenție, într-un tratat, contract etc. ♦ ~ a națiunii celei mai favorizate = clauză prin care, într-un acord internațional, un stat recunoaște altui stat în relațiile bilaterale (de credit, financiare, de import-export) aceleași avantaje și privilegii acordate și altor state. (< lat. clausa, fr. clause) Vezi definitia »

ZĂGẤLNĂ s. f. (Var.) Zăgârnă. Vezi definitia »

BRONHIÓLĂ, bronhiole, s. f. Fiecare dintre ramificațiile bronhiilor care pătrund în profunzimea plămânilor. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. bronchiole. Vezi definitia »

MIREÁDĂ, mirede, s. f. (Rar) Podoabă de admirat; minunăție. – Comp. miraz. Vezi definitia »

steríță s.f. (înv. și pop.) direcție în care bate vântul; bătaia vântului. Vezi definitia »