CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor. Vezi definitia »

PSEUDOSCRIITÓR s. m. fals scriitor; pseudoliterat. (< pseudo- + scriitor) Vezi definitia »

cor (córuri), s. n. – 1. Cerc, adunare, societate. – 2. Cantitate de fîn care se așază în formă de cerc sau pătrat, pentru a forma baza căpiței. – Mr. cor „dans”. Lat. chorus (DAR). Apare în texte începînd cu sec. XVII. Cf. horă. Vezi definitia »

PROCÁTOR, procatori, s. m. (Reg.) Avocat. – Din magh. prókátor. Vezi definitia »

PISCICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în piscicultură. (< fr. pisciculteur) Vezi definitia »