ADJECTÍV s.n. (Gram.) Clasă morfologică flexibilă care determină un substantiv și denumește o însușire sau însoțește un substantiv. [< lat. adiectivum, cf. fr. adjectif]. Vezi definitia »

CANTITATÍV, -Ă adj. referitor la cantitate. ♦ analiză ~ă = determinarea proporțiilor diferitelor părți dintr-un amestec sau a elementelor dintr-o substanță. (< fr. quantitatif) Vezi definitia »

COERCITÍV, -Ă adj. Care are puterea sau dreptul de a constrânge; constrângător. [Cf. fr. coercitif]. Vezi definitia »

OBIECTÍV s.n. 1. Lentilă sau sistem optic care formează într-o lunetă, într-un microscop, într-un aparat fotografic etc. o imagine reală a obiectului observat. 2. Loc, punct, localitate etc. care constituie ținta unei acțiuni militare. ♦ Ținta asupra căreia se trage cu o armă de foc. 3. Întreprindere, uzină, construcție etc. care urmează să fie realizată. ♦ Loc care prezintă interes pentru turiști. ♦ (Fig.) Scop, țel, țintă. [Pron. o-biec-. / cf. fr. objectif]. Vezi definitia »

FEDERATÍV, -Ă adj. De federație; care se prezintă sub formă de federație; federal. [< fr. fédératif]. Vezi definitia »