ENJAMBAMÉNT s.n. (Lit.) Ingambament. [< fr. enjambement]. Vezi definitia »

BUFÁNT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Umflat, înfoiat. – Fr. bouffant. Vezi definitia »

mormînt (-mínte), s. n. – Groapă, cavou. – Mr. murminte, mărmintu, megl. murmint. Lat. mŏnŭmentum sau mŏnĭmentum (Densusianu, Hlr., 193; Pușcariu 1109; Cnadrea-Dens., 1153; REW 5672; Bonfanti, Cah. S. Pușcariu, II, 125); r, prin disimilare, sau și prin încrucișare cu mor, cf. sard. morimentu (Atzori 237), prov. morimen. Este cuvînt de uz general (ALR, I, 299), dublet al lui monument, s. n., din fr. monument. Der. mormîntal, adj. (funerar), format după monumental, adj.; înmormînta (var. rară mormînta), vb. (a îngropa); înmormîntare, s. f. (îngropăciune; Arg., plictiseală). Vezi definitia »

VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar.) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociférant. Vezi definitia »

NEELEGÁNT, -Ă, neeleganți, -te, adj. Care nu este elegant în vorbire, în purtare etc.; inelegant. – Ne- + elegant. Vezi definitia »