Definita cuvantului discipol
DISCÍPOL s. m. elev (al unui maestru). ◊ adept și continuator al unei doctrine. (< lat. discipulus, după fr. disciple)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu discipol
COPROSTERÓL s. m. sterol din materiile fecale. (< fr. coprostérol) Vezi definitia »
DIPÓL s. m. fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali în valoare absolută și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. (< fr. dipôle) Vezi definitia »
SOL1 s. invar. m. (Muz.) 1. Unul dintre cele șapte sunete ale gamei; notă corespunzătoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. – Din it., fr. sol. Vezi definitia »
TERPINÓL s.n. Compus cu miros de mărgăritărel, care se extrage din terpin. [Var. terpineol s.n. / < fr. terpinéol, terpinol]. Vezi definitia »
DISCOBÓL s.m. (La vechii greci) Aruncător cu discul. [< lat. discobolus, gr. diskobolos < diskos – disc, bole – aruncare]. Vezi definitia »