RÉPLICĂ s. f. 1. răspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris; ripostă. 2. ceea ce are de spus un actor după ce interlocutorul său a terminat de vorbit. ♦ fără ~ = definitiv. ◊ (jur.) concluzii opuse de reclamant celor formulate de pârât. 3. răspuns dat de o voce sau de un instrument într-un duet, terțet etc. 4. reproducere a unei opere de artă, executată chiar de autor. ◊ (arheol.) copie veche. 5. mulaj al unui corp obținut prin depunerea pe suprafața acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde. 6. repetare (mai slabă) a unui cutremur de pământ. (< fr. réplique, lat. replica) Vezi definitia »

TORACOCENTÉZĂ s.f. (Med.) Toracenteză. [< fr. thoracocentèse]. Vezi definitia »

CRAPODÍNĂ s. f. lagăr (II) axial în care se poate roti pivotul unui arbore. (< fr. crapaudine) Vezi definitia »

EXOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Zona periferică a citoplasmei. [< fr. exoplasme, cf. gr. exo – în afară, plasma – formație]. Vezi definitia »

ASIATÍSTICĂ s. f. disciplină care studiază cultura, limbile și literatura popoarelor din Asia. (< asiat + -istică) Vezi definitia »