HELOPLANCTÓN s. n. planctonul bălților și al mlaștinilor. (< fr. héloplancton) Vezi definitia »

ENCOMIÓN, encomioane, s. n. (Grecism înv.) Cuvântare de laudă, elogiu. [Pr.: -mi-on] – Din ngr. enkomion. Vezi definitia »

scaramanghión, s.n. (înv.) un anumit obiect de îmbrăcăminte. Vezi definitia »

BON, bonuri, s. n. 1. Dovadă provizorie care conferă deținătorului dreptul de a ridica o marfă, un obiect încredințat spre păstrare sau alte valori. ♦ Notă pe baza căreia cumpărătorul achită și ridică marfa într-un magazin. 2. (În orânduirea capitalistă) Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituție financiară recunoscută de stat. ◊ Bon de tezaur = obligație emisă de Ministerul Finanțelor, reprezentând un împrumut pe termen scurt, cu dobândă. – Fr. bon. Vezi definitia »

MAGNETÓN s. n. unitate de măsură pentru magnetismul electronului și al nucleelor atomice. (< fr. magnéton) Vezi definitia »