AUTOCRÍTICĂ s. f. Metodă de bază în acțiunea de educare a membrilor partidelor marxist-leniniste și a oamenilor muncii, constând în privirea critică a propriei activități, în dezvăluirea și recunoașterea în mod deschis și cinstit a propriilor lipsuri și greșeli, în descoperirea cauzelor care le-au provocat și a mijloacelor de lichidare a lor. – Din auto¹- + critică. Vezi definitia »

CĂMĂȘÚȚĂ, cămășuțe, s. f. Diminutiv al lui cămașă (1); cămășuică. – Cămașă + suf. -uță. Vezi definitia »

BÁRTIȚĂ, bartițe, s. f. (Reg.) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră. Vezi definitia »

VĂCĂREÁSĂ, văcărese, s. f. Văcăriță. – Văcar + suf. -easă. Vezi definitia »

OFÉNSĂ, ofense, s. f. Cuvânt, comportare, faptă jignitoare; insultă, jignire; injurie. – Din fr. offense. Vezi definitia »