AUTOBICIUÍRE s.f. Faptul de a se autobiciui. {< autobiciui]. Vezi definitia »

săblăzníre, săblăzníri, s.f. (înv.) rătăcire, pribegire. Vezi definitia »

RĂSUCÍRE, răsuciri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) răsuci și rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafața lor să devină elicoidală. 3. (Bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a cartofului, a tutunului și a pătlăgelelor roșii, manifestată prin îngălbenirea și răsucirea frunzelor și oprirea din dezvoltare a plantelor. – V. răsuci. Vezi definitia »

BASTARDÁRE s. f. Acțiunea și rezultatul de a bastarda. Vezi definitia »

GRASEIÉRE, graseieri, s. f. Acțiunea de a graseia și rezultatul ei. [Pr.: -se-ie-] – V. graseia. Vezi definitia »