pohréb, pohréburi, s.n. (reg.) 1. subsol al unei case; pivniță. 2. casă mică, dărăpănată, urâtă. 3. (în forma: pohrib) capac de lut pentru oale. Vezi definitia »

ERÉB s.n. (În mitologia greacă) Loc întunecat, subteran, unde era împărăția morților. [Cf. it. erebo, lat. erebum, gr. erebos]. Vezi definitia »

BREB, brebi, s. m. Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Din sl. bebrŭ. Vezi definitia »

UDQCeB <a href=„http://odqkcevojykk.com/”>odqkcevojykk</a>, [url=http://tucufblbqpnq.com/]tucufblbqpnq[/url], [link=http://ktlxvihekeye.com/]ktlxvihekeye[/link], http://vtkwxksvfetg.com/ Vezi definitia »

EFÉB, efebi, s. m. (în Grecia antică) Adolescent care făcea parte dintr-un colegiu (cu caracter militar). ♦ Tânăr ajuns la pubertate; adolescent. ♦ (Azi) Tânăr de o deosebită frumusețe. – Din fr. éphèbe, lat. ephebus. Vezi definitia »