TRÉSĂ, trese, s. f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal ori bandă de metal care se fixează la unele uniforme, pentru a indica gradul. 2. Parâmă pentru legarea navei, acționând perpendicular pe axa acesteia. ♦ Cordon plat obținut prin împletirea mai multor parâme, utilizat pentru confecționarea chingilor de barcă, a sacheților etc. – Din fr. tresse. Vezi definitia »

STRADÉLĂ s.f. Stradă mică; străduță. [< it. stradella]. Vezi definitia »

CÓMĂ² s.f. 1. A noua parte dintr-un sunet, care este cea mai mică diviziune a tonului perceptibilă cu urechea; semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră. 2. (Rar) Virgulă. [< it. coma, germ. Komma, cf. gr. komma – fragment de frază]. Vezi definitia »

CARBOHEMOGLOBÍNĂ s. f. compus instabil care se formează în sânge, din bioxid de carbon și hemoglobină. (< fr. carbohémoglobine) Vezi definitia »

SUBRÉTĂ s.f. Fată angajată într-o casă pentru anumite treburi de gospodărie; cameristă. ♦ (Teatru) Însoțitoare, într-o comedie. [< fr. soubrette]. Vezi definitia »