poclít, poclíturi, s.n. (reg.) 1. coșul trăsurii; coviltir (la car, căruță etc.); țol de acoperit carele țărănești. 2. cele două cărămizi în formă de triunghi, în care bate fumul la coșul caselor țărănești. 3. șopron pentru fân. Vezi definitia »

ASFINȚÍT s. n. 1. Faptul de a asfinți; timpul când apune soarele. ♦ Fig. Declin, sfârșit. 2. Loc unde asfințește soarele; apus, vest. Vezi definitia »

pădurít s.n. (reg.) tăiatul lemnelor din pădure (pentru propria gospodărie). Vezi definitia »

prăvărít adj. (reg.; în sintagmă) lapte prăvărit = lapte brânzit (când e pus la fiert). Vezi definitia »

PIȚIGĂÍT, -Ă adj. v. pițigăiat. Vezi definitia »