ATARAXÍE s. f. 1. Concepție filozofică idealistă, în antichitate, care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească. 2. (Med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. – Fr. ataraxie (< gr.). Vezi definitia »

PUSTULÁȚIE, pustulații, s. f. (Med.) Acoperire cu pustule. – Din fr. pustulation. Vezi definitia »

acácie (-ci-e) s. f., art. acácia (-ci-a), g.-d. art. acáciei; pl. acácii, art. acáciile (-ci-i-) Vezi definitia »

COSMONOMÍE s.f. Totalitatea legilor care guvernează universul. [Gen. -iei. / < fr. cosmonomie, cf. gr. kosmos – univers, nomos – lege]. Vezi definitia »

PALINOTAXÍE s.f. v. palinotaxonomie. Vezi definitia »