codreán, codreáncă, s.m. și f. (reg., înv.) oștean recrutat din regiunea „Codrul Tigheciului”. Vezi definitia »

sărmán (sărmáni), s. m. – 1. Sărac, proletar, amărît. – 2. Orfan. – Var. înv. săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. – Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s. f. (înv., sărăcie). – Cf. siromah. Vezi definitia »

MELOMÁN, -Ă s.m. și f. Iubitor (pasionat) de muzică. [< fr. mélomane]. Vezi definitia »

qatarián (referitor la Qatar) (-ri-an) adj. m., s. m., pl. qatariéni (-ri-eni); adj. f., s. f. qatariánă, pl. qatariéne Vezi definitia »

SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. Sătuleț. – Sătuc +suf. -ean. Vezi definitia »