țârcâitúră, țârcâitúri, s.f. (reg.) 1. strop, picătură. 2. afacere mică neînsemnată. Vezi definitia »

OMARTRÍTĂ s.f. Inflamație a articulației umărului. [< fr. omarthrite, cf. gr. omos – umăr, arthron – articulație]. Vezi definitia »

otávă (-ắvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă). Vezi definitia »

próră (próre), s. f. – Partea de dinainte a unei nave. – Var. provă, înv. pruă. Lat. prora (sec. XIX), var. din ngr. πρόβα. Vezi definitia »

MÚRĂ², mure, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë. Vezi definitia »