Definita cuvantului fanfară
FANFÁRĂ s. f. 1. ansamblu muzical compus din instrumente de suflat și de percuție. ◊ muzică compusă pentru asemenea instrumente; arie executată de instrumente din alamă. 2. trompetă lungă, fără clape sau ventile, la intonarea unor semnale în spectacolele de operă. ◊ semnal de trompetă, adesea cu caracter solemn. (< fr. fanfare, it. fanfara)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu fanfară
CANABICULTÚRĂ s. f. cultivare a cânepii de India, pentru marijuana. (< canab- + -cultură2) Vezi definitia »
sulfurínă, sulfuríne, s.f. (reg.) substanță sulfuroasă din care se obține culoarea roșie. Vezi definitia »
FRANCATÚRĂ, francaturi, s. f. Ansamblul mărcilor poștale și al ștampilelor aplicate pe o corespondență. – Franca + suf. -tură. Vezi definitia »
RAMÉZĂ, rameze, s. f. Mașină pentru întinderea în lățime și uscarea țesăturilor, prin prinderea lor pe o ramă mobilă care trece printr-un spațiu de uscare în care circulă un curent de aer cald. – Din fr. rameuse[-sécheuse]. Vezi definitia »
hilínță, hilínțe, s.f. (reg.) scrânciob. Vezi definitia »