CARAVÉLĂ s.f. Navă cu vele cu patru catarge, folosită în trecut mai ales de spanioli și de portughezi. ♦ Bastiment turcesc. [< fr. caravelle, it. caravella, cf. port. caravela, sp. carabela]. Vezi definitia »

MUCOITÍNĂ s.f. (Biol.) Component al mucinei, obținut prin hidroliza acesteia. [Pron. -co-i-. / < fr. mucoïtine]. Vezi definitia »

CANÁSTĂ s.f. Joc de cărți de origine sud-americană, asemănător cu rummy. ♦ Grup de cel puțin șapte cărți de aceeași valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. [< fr., sp., it. canasta]. Vezi definitia »

TÓCĂ s.f. 1. Acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați. 2. Pălărioară fără boruri sau căciuliță pe care o poartă femeile. [< fr. toque, cf. it. tocco]. Vezi definitia »

BATISFÉRĂ (‹ fr.; {s} bati + gr. sphaira „sferă”) s. f. Nacelă sferică, etanșă, suspendată de o navă-bază și înzestrată cu echipament special pentru cercetări submarine. Construită de americanii C.W. Beebe și O. Barton (1930). Vezi definitia »