ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă. Vezi definitia »

ORIÓN s.n. (Astr.) Constelație între emisfera boreală și cea australă, situată deasupra ecuatorului. [Pron. -ri-on. / < lat. Orion – vestit vânător omorât de Diana și așezat apoi pe cer ca constelație]. Vezi definitia »

castrón (castroáne), s. n. – 1. Vas adînc în care se aduc la masă unele mîncăruri. – 2. Supieră. Fr. casserole; însă nu este ușor de indicat intermediarul, cf. săs., pol. kastrol, rus. kastrjolja, sb. castrola (Cihac, II, 45; DAR). Direct din fr., după Iordan, Dift., 285; din bg. kastron, după Pascu, Arch. Rom., VI, 231, în vreme ce Capidan, Raporturile, 222, afirmă că bg. provine din rom. Vezi definitia »

FRISÓN, frisoane, s. n. Succesiune de tremurături convulsive și ritmice, însoțită de senzație puternică de frig, care se manifestă de obicei înainte de o criză febrilă sau în timpul unei boli febrile. – Din fr. frisson. Vezi definitia »

TELAMÓN s.m. (Arhit.) Atlant. [< fr. télamon]. Vezi definitia »