COLONÉL s.m. Grad de ofițer superior, imediat inferior generalului, care comandă de obicei un regiment; ofițer purtând acest grad. ◊ Locotenent colonel = grad de ofițer superior maiorului; ofițer care poartă acest grad. [< fr. colonel, it. colonnello]. Vezi definitia »

CÂRLIGÉL, cârligele, s. n. Diminutiv al lui cârlig; cârligaș. – Cârlig + suf. -el. Vezi definitia »

GALACTOCÉL s.n. (Med.) Tumoare cu conținut lactescent, formată într-o mamelă. / < fr. galactocèle, cf. gr. gala – lapte, kele – tumoare]. Vezi definitia »

PIEPTĂRÉL, pieptărele, s. n. Pieptăraș. – Pieptar + suf. -el. Vezi definitia »

predstátel, predstáteli, s.m. (înv.) președinte, conducător (religios). Vezi definitia »