Definita cuvantului flexură
FLEXÚRĂ s. f. 1. deformare a straturilor solului ca urmare a denivelării a două compartimente. 2. formație anatomică încurbată. (< fr. flexure, lat. flexura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu flexură
BIOGNÓZĂ s. f. studiul cunoașterii proceselor din materia vie. (< bio- + -gnoză2) Vezi definitia »
CURTEÁNCĂ, curtence, s. f. Curteană – Curtean + suf. -că. Vezi definitia »
áță (áțe), s. f. – 1. Fir. – 2. Fibră, filament. – 3. (adv.) Direct, fără oprire. – 4. (Fam.) Intendență militară. Lat. acia (Pușcariu 158; REW 102; DAR); cf. it. accia (calabr. azza, ven., lom. atssa, mil. asa, engad. atša). – Sensul 4 este o interpretare umoristică a cuvîntului administrație, care înainte se prescurta de obicei sub forma a-ție. Der. ațică, s. f. (firicel; fir de bumbac pentru urzeală, făcut din două fire răsucite); ațist, s. m. (ofițer de intendență); ațos, adj. (care are ațe; necioplit, înfumurat, nesuferit). – Din rom. provine bg. acŭ (Capidan, Raporturile, 220). Vezi definitia »
PELVIPERITONÍTĂ, pelviperitonite, s. f. Inflamație de origine microbiană a peritoneului. – Din fr. pelvipéritonite. Vezi definitia »
ARCÁDĂ, arcade, s. f. 1. Element arhitectural format dintr-un arc și din elementele care-l susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Porțiune anatomică în formă arcuită; (în special) partea curbată în formă de arc a osului frontal, deasupra ochiului. – Fr. arcade. Vezi definitia »