CHEVIOT (CHEVIOT HILLS) [tʃéviət hilz], lanț muntos caledonian în Marea Britanie, între M-ții Pennini și colinele Scoției de Sud; relief de munți mici, tociți, alcătuiți din gresii, granite și șisturi paleozoice. Alt. max.: 816 m (vf. Cheviot). Zăcăminte de huilă. Creșterea ovinelor. Vezi definitia »

târhót s.n. (reg.) urmă adâncă, râpă făcută de șuvoiul apelor. Vezi definitia »

BOICÓT s.n. Refuz organizat al oricăror legături economice sau politice cu o țară, cu o întreprindere, cu o persoană etc. ca ripostă la o anumită acțiune a lor și în scopul de a le izola, cauzându-le astfel prejudicii. [Pron. boi-cot, pl. -turi. / < boicota]. Vezi definitia »

PLOT s.n. 1. Mică piesă metalică montată pe un corp format din material izolant și legată la un circuit electric pentru a se putea face legătura între acest circuit și o manetă legată de un alt circuit. 2. Placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină. [< fr. plot]. Vezi definitia »

BOT, boturi, s. n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura și nasul. ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se șterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunțe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie și unde nu trebuie. A da (cuiva) peste bot = a dojeni aspru pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; capăt, vârf. Botul cizmei. Vezi definitia »