ceamúr (-ruri), s. n. – Mortar. Tc. çamur. Înv. Vezi definitia »

colúr, colúre, s.n. (înv.) săgeata morii de vânt. Vezi definitia »

DELEÁTUR s. n. semn de corectură tipografică prin care se arată că trebuie să se suprime o literă, un cuvânt etc. (< lat. deleatur, să se șteargă) Vezi definitia »

DUR¹, -Ă, duri, -e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal. 4. Fig. Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din fr. dur, lat. durus. Vezi definitia »

sabúr s. m. – Aloe. – Var. înv. sabri. Tc. (arab.) sabr (Șeineanu, II, 303; Lokotsch 1745), cf. cuman. sabur, per. sabor, ngr. σαμπούρι, rus. sabur și REW 7478b. Vezi definitia »