CARDIOPATÍE s.f. Boală de inimă. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiopathie, cf. gr. kardia – inimă, pathos – suferință]. Vezi definitia »

AUTOHEMOTERAPÍE s. f. hemoterapie din injectarea unei cantități mici de sânge provenit de la același individ; autotransfuzie (2). (< fr. autohémothérapie) Vezi definitia »

DISÉCȚIE s.f. Disecare; cercetare a organelor disecate. [Gen. -iei. / cf. fr. dissection, lat. dissectio]. Vezi definitia »

FONOAUDIOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul relațiilor dintre funcțiile auditivă și fonatorie. [Pron. -no-a-u-di-o-, gen. -iei. / cf. fr. phonoaudiologie]. Vezi definitia »

merceologie f. disciplinг care studiazг proprietгtile fizice si chimice ale mгrfurilor, pentru a stabili calitгtile si conditiile de pгstrare a acestora. [sil. -ce-o-] <it. merceologia Vezi definitia »