Afisez rezultatele pentru cuvantul: fonator
FONATÓR, fonatoare, adj.n. (Fon.; în sintagma) Organ (sau aparat) fonator = organ (sau aparat) care produce sunetele vorbirii. – Din fr. phonateur.
Sursa: DEX '98 | Permalink
Sursa: DEX '98 | Permalink
FONATÓR, -OÁRE adj. care produce sunetele vorbirii. ♦ organ (sau aparat, canal) ~ = organ (sau aparat, canal) care produce sunetele vorbirii. (< fr. phonateur)
Sursa: MDN | Permalink
Sursa: MDN | Permalink
FONATÓR, -OÁRE adj. Care produce sunetele vorbirii. ◊ Organ (sau aparat) fonator = organ (sau aparat) care produce sunetele vorbirii. [< fr. phonateur].
Sursa: DN | Permalink
Sursa: DN | Permalink
fonatór adj. m., f. fonatoáre; pl. f. fonatoáre
Sursa: DOOM 2 | Permalink
Sursa: DOOM 2 | Permalink