DREZÍNĂ s.f. Vehicul, de obicei deschis, care servește mai ales la transporturi ușoare pe o linie ferată. [< fr. draisine]. Vezi definitia »

pată, pete s. f. idee fixă, fixație, manie. Vezi definitia »

RADIOFÍZICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază oscilațiile electromagnetice de înaltă frecvență, producerea și propagarea undelor radioelectrice etc. [Gen. -cii. / cf. fr. radiophysique]. Vezi definitia »

IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora]. Vezi definitia »

perinúcă s.f. (reg.) perniță, pernuță (pentru ace și bolduri). Vezi definitia »