FAIÁNȚĂ, faianțe, s. f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa alba, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc.; (la pl.) varietăți din produsul descris mai sus. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza. Vezi definitia »

BÂIGUIÁLĂ, bâiguieli, s. f. Faptul de a (se) bâigui; exprimare fără șir, încurcată. [Pr.: -gu-ia-] – Bâigui + suf. -eală. Vezi definitia »

ruínă (ruíne), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător). Vezi definitia »

CORONARÍTĂ, s. f. Inflamație a arterelor coronare ale inimii, constituind uneori cauza anghinei pectorale sau a infarctului miocardic. – Din fr. coronarite. Vezi definitia »

FLÚDĂ, flude, s. f. (Înv.) Țesătură fină și transparentă, întrebuințată ca văl. – Din ngr. flúda. Vezi definitia »