FLUORÚRĂ, fluoruri, s. f. Compus al fluorului cu un element chimic sau cu un radical organic; sare a acidului fluorhidric. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorure. Vezi definitia »

VLÁGĂ s. f. Putere, forță, vigoare; vlavie. – Din sl. vlaga. Vezi definitia »

AUXÍNĂ s. f. hormon vegetal care stimulează creșterea plantelor. (< fr. auxine) Vezi definitia »

TRÁTĂ s.f. Cambie care, în baza unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul; poliță. [< it. tratta, cf. fr. traite]. Vezi definitia »

FRÁUDĂ s. f. act de rea-credință cu scop de profit, prin provocarea unei pagube; hoție. ◊ sumă sustrasă. (< fr. fraude, lat. fraus, -dis) Vezi definitia »