COPROFAGÍE s.f. 1. Obicei de a înghiți materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. coprophagie]. Vezi definitia »

PROTOGINÍE s. f. 1. (Bot.; la flori hermafrodite) Dezvoltare a pistilului înaintea staminelor; (rar) proteroginie (1). 2. (Zool.) Organism hermafrodit care produce inițial ovule, apoi spermatozoizi; (rar) proteroginie (2). – Din fr. protogynie. Vezi definitia »

ALOTOPÍE s. f. deplasare anormală a unor centri de dezvoltare a organismului. (< germ. Allotopie) Vezi definitia »

SELENOLOGÍE s. f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. – Din fr. sélénologie. Vezi definitia »

CLIMATOGRAFÍE, climatografii, s. f. Descriere a climatelor. – Din fr. climatographie. Vezi definitia »