EUTEXÍE, eutexii, s. f. Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât aceea a altui amestec făcut în alte proporții. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutexie. Vezi definitia »

UCENICÍE, ucenicii, s. f. Faptul de a lucra ca ucenic; starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut de cineva ca ucenic. ♦ P. gener. Formare, instruire a cuiva într-un anumit domeniu. – Ucenic + suf. -ie. Vezi definitia »

promișlénie (-ii), s. f. – Providență. Sl. promyšljenije (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

ELECTROFIZIOLOGÍE s. f. ramură care studiază manifestările biocurenților ce însoțesc procesele fiziologice. (< fr. électrophysiologie) Vezi definitia »

DOCIMOLOGÍE s. f. disciplină care cercetează problemele examinării și notării elevilor, a candidaților la examene și concursuri. (< fr. docimologie) Vezi definitia »