NEOROMANTÍSM s.n. 1. Curent în literatura modernă universală de la sfârșitul sec. XIX, apărut ca o reacție împotriva naturalismului. 2. Tendință artistică modernă, care se inspiră din romantism. [Cf. fr. néo-romantisme]. Vezi definitia »

INCONFORMÍSM s. n. (Rar) Nonconformism. – In¹-+conformism. Vezi definitia »

Evergetism este un termen inventat de un istoric francez Boulanger, ea derivă direct din greaca εύεργετέω sensul «I a face lucruri bune». It is the practice of notables to distribute a part of their wealth to the community of the hoi polloi , rather than to individuals ( clientelism ). Aceasta este practica de a notables de a distribui o parte din bogăția lor la comunitate a Hoi polloi, mai degrabă decât pentru a persoanelor fizice (clientelism). donații publice realizate de către cetățeni. SURSA: WIKIPEDIA Vezi definitia »

DECONSTRUCTIVÍSM s. n. (cf. engl. deconstructive [analysis], după constructivism) Școală (teoretică și practică) în critica filozofică și literară, întemeiată pe deconstrucție, conturată în cultura americană după 1970, cu un impact deosebit asupra gândirii și practicii literare. Utilizat de J. Derrida în mai multe lucrări, deconstructivismul literar proclamă eliberarea limbajului figurat de necesitatea de a exprima un adevăr și deschide posibilități nelimitate interpretării, care nu mai este obligată să țină cont de intenția autorului sau de alte determinări exterioare textului ca surse ale semnificației. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 – DEI.) Vezi definitia »

UNANIMÍSM s.n. Mișcare literară din Franța de la începutul sec. XX, care își propunea să exprime în mod global diversitatea de sentimente și de impresii a unor largi grupuri umane. [< fr. unanimisme]. Vezi definitia »