HIROTONÍE, hirotonii, s. f. Acțiunea de a hirotoni și rezultatul ei; hirotonisire, hirotonire. – Din sl. hirotonija. Vezi definitia »

MONOMANÍE s.f. Stare patologică manifestată prin obsesia unei singure idei. ♦ Pasiune, manie exclusivă. [Gen. -iei. / < fr. monomanie, cf. gr. monos – unic, mania – nebunie]. Vezi definitia »

INFORMATOLOGÍE s.f. (Rar) Informatică. [Et. incertă]. Vezi definitia »

HIPOFÚNCȚIE s.f. (Med.) Activitate scăzută a unui organ. [Var. hipofuncțiune s.f. / < fr. hypofonction]. Vezi definitia »

BACTERIOFAGÍE s.f. Distrugere a bacteriilor de către bacteriofagi. [Gen. -iei. / < fr. bactériophagie, cf. lat. bacteria – bacterie, gr. phagein – a mânca]. Vezi definitia »