MUCENICÍE s. f. Viața de suferință, de chin a mucenicului² (1); p. gener. suferință extremă, martiriu, chin. – Mucenic² + suf. -ie. Vezi definitia »

AEROFAGÍE s. f. Act reflex care face pe unii oameni să înghită, o dată cu alimentele, o cantitate de aer (ducând la tulburări organice). – Fr. aérophagie (< gr.). Vezi definitia »

ȚÓGHIE, țoghii s.f. (reg.) Pietre de azvârlit asupra dușmanilor. Vezi definitia »

-SPERMÍE² elem. sperm(o)-. Vezi definitia »

CACOLALÍE s. f. limbaj agramat, neintiligibil, plin de cacofonii. (< fr. cacolalie) Vezi definitia »