DODECAFONÍSM s. n. (Muz.) Tehnică de compoziție bazată pe folosirea tuturor celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice, considerate ca având aceeași importanță și ducând la desființarea legăturilor tonale normale. – Din fr. dodécaphonisme. Vezi definitia »

BOLȘEVISM (‹ rus.) Curent de gîndire politică care a luat naștere în 1903, în urma acțiunii desfășurate de V.I. Lenin în cadrul facțiunii de stînga a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Rusia (desprinsă în 1912). Denumirea a apărut în opoziție cu menșevismul, ilustrînd faptul că reprezentanții lor erau majoritari. Vezi definitia »

INDETERMINÍSM s. n. concepție filozofică care respinge determinismul, contestă principiul cauzalității, legitatea obiectivă a fenomenelor naturale. (< fr. indéterminisme) Vezi definitia »

LICHIDATORÍSM s.n. Curent oportunist de extremă dreaptă apărut în Partidul social-democrat din Rusia, care a căutat să lichideze partidul revoluționar ilegal al clasei muncitoare, preconizând renunțarea la orice activitate ilegală și limitarea la formele legale, dezicându-se de programul revoluționar și de lozincile revoluționare ale partidului. [< lichidator + -ism, după rus. likvidatorstvo]. Vezi definitia »

GALVANOTROPÍSM s.n. Galvanotaxie; electrotropism. [< fr. galvanotropisme]. Vezi definitia »