VOLIȚIÚNE s.f. (Psih.) Act de voință. [Cf. fr. volition]. Vezi definitia »

INTERPÚNE, interpún, vb. III. Refl. A interveni ca mijlocitor între două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere); a mijloci. ♦ A se amesteca în relațiile dintre două persoane. ♦ Tranz. A pune ceva între... – Din lat. interponere (după pune). Vezi definitia »

MUNIȚIÚNE s.f. v. muniție. Vezi definitia »

VEXAȚIÚNE s.f. (Liv.) Vorbă, faptă care vexează. [Pron. -ți-u-, var. vexație s.f. / cf. fr. vexation, lat. vexatio]. Vezi definitia »

MASCALZONE NE/ s. m. derbedeu, om de nimic. (< it. mascalzone) Vezi definitia »