UMBLĂTÚRĂ, umblături, s. f. (Pop.) Umblat¹, mers; umblare. ♦ Fel de a umbla, de a duce picioarele în mers. – Umbla + suf. -ătură. Vezi definitia »

ACETAZOLAMÍDĂ, acetazolamide, s. f. Medicament cu efecte diuretice, folosit în cazurile de insuficiență cardiacă, de ciroză hepatică etc. – Din fr. acétazolamyde. Vezi definitia »

GHÉIȘĂ s.f. Dansatoare-cântăreață japoneză. [Pron. ghei-șă. / < fr. geisha < cuv. japonez]. Vezi definitia »

ierúncă (ierúnci), s. f. – Urzică (Bonasia betulina). – Var. iruncă. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu sl. jarębĭ, jarębĭca „potîrniche” (Cihac, II, 149; Scriban), însă der. directă este dificilă. Drăganu, Dacor., VI, 284, se gîndea la sb. jaruh „de primăvară” sau bg. jarka, jarica „puișor”. Vezi definitia »

PARTÚZĂ s. f. ședință colectivă de desfrâu (sexual). (< fr. partouse) Vezi definitia »