ESCHÍLĂ s. f. mic fragment dintr-un os fracturat. (< fr. esquille) Vezi definitia »

pîclă (-le), s. f. – 1. (Înv.) Mlaștină, băltoacă. – 2. Zăpușeală, zăduf. – 3. Ceață, negură. Sl. pĭklŭ „ceață, întunecime; iad” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 236; Conev 36), cf. bg. păklŭ, sb. paklo, rus., rut. peklo, mag. pokol. – Der. pîclos, adj. (cețos); împîclit, adj. (umezit, brumat); pîclisit, adj. (Mold., diabolic, infernal). Vezi definitia »

LUCIÓLĂ, luciole, s. f. (Livr.) Licurici. [Pr.: -ci-o-] – Din. it. lucciola, fr. luciole. Vezi definitia »

AREÓLĂ s.f. 1. Cerc roșiatic care înconjoară o zonă inflamată a pielii. 2. Suprafața pigmentată care înconjură mamelonul sânului. [Pron. -re-o- / < fr. aréole, cf. lat. areola – spațiu mic]. Vezi definitia »

ENDOSMÓZĂ s. f. Fenomen de trecere a unui fluid printr-o membrană din mediul exterior acesteia spre interior. – Din fr. endosmose. Vezi definitia »