ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s. f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. Fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. -ătură. Vezi definitia »

GROTĂ s. f. PeșterĂ�; cavernĂ� (1). -Din fr. Grotte Vezi definitia »

APOSTRÓFĂ, apostrofe, s. f. Imputare, mustrare adresată cuiva (pe un ton violent). ♦ Figură retorică prin care vorbitorul sau scriitorul, întrerupându-și cursul povestirii, se adresează direct unei persoane sau unui lucru personificat. – Fr. apostrophe (lat. lit. apostropha). Vezi definitia »

INCÚSĂ adj., s.f. (Medalie, monedă veche) care are o față în relief, iar cealaltă scobită. [< fr. incuse]. Vezi definitia »

CARAÚLĂ, caraule, s. f. 1. Pază, gardă, strajă. 2. Om care face de pază; santinelă, caraulaș. – Din bg. karaul, ngr. karaúli. Vezi definitia »