obiect pentru penetrarea pasaricii zis si madular Vezi definitia »

IDIOLÉCT, idiolecte, s. n. (Lingv.) Ansamblu al particularităților verbale ale unui vorbitor. [Pr.: -di-o-] – Din engl. idiolect. Vezi definitia »

APEDÚCT, apeducte, s. n. Ansamblu de construcții și de instalații care servesc la transportarea apei de la locul de captare până la cel de folosire. – Din lat. aquaeductus (după apă). Vezi definitia »

PERFÉCT, -Ă adj. Care are toate calitățile; desăvârșit. // adv. De acord; foarte bine, excelent. // s.n. (Gram.) Timp al verbului care arată o acțiune petrecută și încheiată în trecut. [< lat. perfectus, cf. it. perfetto, fr. parfait]. Vezi definitia »

RELÍCT, -Ă adj., s.n. (Specie de plante sau de animale) care constituie o rămășiță a unei faune sau a unei flore dispărute. ◊ Sol relict = sol format în trecut, a cărui dinamică inițială a încetat. [Cf. germ. relikt, Relikt, lat. relictus]. Vezi definitia »