EXTIRPATÓR, -OÁRE, extirpatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care extirpă. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al solului. – Din fr. extirpateur, lat. extirpator, -oris. Vezi definitia »

ÎNTĂRITÓR, -OÁRE, întăritori, -oare, adj. (Despre medicamente) Care dă puteri, care fortifică organismul; tonic, fortifiant. ◊ (Substantivat, n.) Medicul i-a dat un întăritor. – Întări + suf. -tor. Vezi definitia »

CISTOFÓR², -Ă s. m. f. (ant.) cel care purta o cistă (1) la procesiuni. (< fr. cistophore, lat. cistophorus) Vezi definitia »

TERMOPROTECTÓR, -OÁRE, termoprotectori, -oare, adj. Care asigură termoprotecția. – Termo- + protector. Vezi definitia »

TRAFÓR s. n. ornament arhitectural perforat care înlocuiește sau maschează o tâmplărie. (< it. traforo) Vezi definitia »