BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două ramificații în care se bifurcă traheea arteră și care se prelungește în plămâni prin ramificații din ce în ce mai mici. – Fr. bronche (lat. lit. bronchia). Vezi definitia »

VISCERALGÍE s.f. (Med.) Nume generic pentru durerile viscerelor. [Gen. -iei. / < fr. viscéralgie, cf. lat. viscera – viscere, gr. algos – durere] Vezi definitia »

COLONLÍNIE, colonlinii, s. f. (Tipogr.) Linie care marchează începutul textului de sub colontitlu. – Din germ. Kolumnelinie. Vezi definitia »

PNEUMATURÍE s.f. (Med.) Emisiune de gaze de fermentație prin urină. [Gen. -iei. / < fr. pneumaturie]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »