COR¹, coruri, s. n. 1. Grup de cântăreți care execută împreună o compoziție muzicală. ◊ Loc. adv. În cor = (toți) deodată, în același timp, împreună. ◊ Expr. A face cor cu alții = a face cauză comună cu alții, a se solidariza cu alții (în scopuri rele). ♦ Compoziție muzicală destinată să fie cântată de mai multe persoane; executarea unei astfel de compoziții. 2. (În teatrul antic) Grup de actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv, exprimând, prin cântec, recitare, mimică sau dans, opinia publică; p. ext. versurile cântate de acest grup. – Din lat. chorus. Cf. germ. Chor. Vezi definitia »

PURIFICATÓR, -OÁRE adj. Care purifică. // s.n. Epurator. [Cf. fr. purificateur]. Vezi definitia »

SFOR¹ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care sforăie în timpul somnului. – Onomatopee. Vezi definitia »

pohlibuitór, pohlibuitóri, s.m. (înv.; deprec.) lingău, lingușitor; clevetitor. Vezi definitia »

sufleciór, suflecioáre, s.n. (reg.) suflețel. Vezi definitia »