EMANATÍSM s.n. Doctrină filozofică-religioasă panteistă, potrivit căreia lumea s-ar naște din divinitate printr-un proces continuu de emanație; emanaționism. [< fr. émanatisme]. Vezi definitia »

METAMERÍSM s.n. Metamerie (2) [în DN]. [Cf. fr. métamérie]. Vezi definitia »

METAMORFÍSM s.n. Modificare, transformare a structurii rocilor subterane sub influența căldurii, a presiunii înalte și a reacțiilor chimice. [< fr. métamorphisme, cf. gr. meta – altul, morphe – formă]. Vezi definitia »

GAMACÍSM s. n. pronunțare alterată a consoanelor g și k. (< fr. gammacisme) Vezi definitia »

BILINGVÍSM s. n. Fenomen de utilizare curentă de către aceeași persoană a două limbi diferite. – Din fr. bilinguisme. Vezi definitia »